Rolul Magneziului in organism

Despre rolul si beneficiile Magneziului

Citeste

Magneziul este un mineral esential pentru buna functionare a organismului uman, fiind implicat in peste 300 de reactii metabolice din corpul uman, inclusiv la nivel cerebral, muscular, precum si la nivelul sistemului circulator. Corpul uman nu poate produce singur magneziu, de aceea, el trebuie consumat ca parte a unei diete alimentare.

In general, alimentele bogate in fibre sunt surse foarte bune de magneziu. Daca o persoana nu poate obtine insa o cantitate suficienta de magneziu din alimentatie, necesarul zilnic poate fi acoperit prin administrarea de suplimente alimentare pe baza de magneziu, acestea fiind, in general, foarte bine tolerate de catre organism.

 

Rolul magneziului in organism

Magneziul indeplineste numeroase roluri in organism, incepand de la buna functionare a sistemului nervos si a functiei cognitive, pana la reactiile care au loc in metabolismul nostru.

  • Reglarea sistemului nervos si imbunatatirea functiei cognitive

Din punct de vedere neurologic, magneziul joaca un rol esential in reglarea neurotransmitatorilor, care trimit semnale prin intermediul creierului si al sistemului nervos. De asemenea, acest mineral are rol protector impotriva excitatiei neuronale excesive, care poate duce la moartea celulelor. Datorita functiilor sale multiple, el actioneaza ca un adjuvant in starile de stres, oboseala cronica, nervozitate si ajuta la buna functionare a proceselor psihice: imbunatatirea memoriei, atentiei si a gandirii.

  • Crearea de energie

Magneziul joaca un rol esential in crearea de energie, prin activarea adenozinei trifosfat (ATP), care este unitatea fundamentala de energie din celulele corpului. Astfel, el contribuie la metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor, ajutand la transformarea nutrientilor pe care ii luam din alimentele consumate, in energie.

  • Mentinerea sanatatii sistemului muscular

Magneziul este adesea numit “mineral de relaxare”, datorita efectului sau calmant asupra nervilor si muschilor. Fara o concentratie optima de magneziu in organism, muschii nu sunt capabili sa se contracte si sa se relaxeze corect si, astfel, pot aparea crampele musculare.

  • Cresterea densitatii minerale osoase

Desi majoritatea cercetarilor s-au concentrat pe rolul calciului in sanatatea sistemului osos, magneziul este, de asemenea, esential pentru formarea oaselor. El ajuta la reglarea si procesul de absorbtie a nivelului de calciu si vitamina D, care sunt alti doi nutrienti vitali pentru sanatatea oaselor. Un aport optim de magneziu contribuie la o densitate osoasa mai mare, precum si la un risc mai mic de fracturi osoase sau osteoporoza.

  • Mentinerea sanatatii cardiovasculare

Magneziul are efect cardioprotector, datorita rolului sau de imbunatatire a metabolismul miocardului, mentinerea contractiilor musculare normale ale inimii si a tonusului vascular. Un nivel scazut de magneziu din sange este asociat, de obicei, cu palpitatiile sau cu o tensiune arteriala ridicata.

  • Imbunatatirea calitatii somnului

Pentru un somn linistit si odihnitor, este nevoie ca atat creierul, cat si corpul sa fie relaxate. Magneziul ajuta la acest proces, prin activarea sistemului nervos parasimpatic, care este responsabil de relaxare, cat si prin reglarea nivelul melatoninei (hormonul somnului), favorizand instalarea unui somn sanatos, profund si revigorant.

  • Controlul glicemiei

Magneziul contribuie la metabolismul glucidelor, lipidelor si al proteinelor, avand astfel un rol important in metabolismul insulinei si mentinerea controlului glucozei.

  • Piele, par si unghii sanatoase

Pe langa vitamine, mineralele sunt foarte importante pentru cresterea si regenerarea parului, unghiilor si a pielii. Prin proprietatile sale antistres, magneziul combate caderea parului si ajuta la sinteza melaninei, conferind parului culoarea caracteristica. In plus, datorita rolului sau in sinteza proteinelor, acesta contribuie la cresterea unghiilor, iar prin efectul sau antioxidant, incetineste procesul de imbatranire prematura a pielii.

 

Deficitul de magneziu

Printre persoanele cele mai expuse la carenta de magneziu (hipomagnezie) se numara: varstnicii, copiii (in perioada de crestere), femeile gravide sau care alapteaza, consumatorii de alcool, persoanele care au o alimentatie dezechilibrata, cele care care sunt expuse la episoade prelungite de stres sau cele care fac sport (in special, sportivii de performanta). Un nivel scazut de magneziu poate sa fie, de asemenea, o consecinta a tulburarilor gastrointestinale cronice sau a administrarii pe termen lung a anumitor medicamente cu rol diuretic.

Simptomele acestui deficit pot include: stare de oboseala, somnolenta si slabiciune, lipsa puterii de concentrare, rezistenta scazuta la stres, dureri de cap (migrene), schimbari de dispozitie, stari de nervozitate, iritabilitate, anxietate, tulburari de somn, lipsa poftei de mancare, greata si varsaturi, crampe si slabiciuna musculara, senzatia de amorteala si de furnicaturi in membre, modificari ale ritmului cardiac si spasme ale muschiului inimii.